Niciun observator, nicio autoritate abilitată cu monitorizarea procesului de alegeri
şi niciun concurent electoral nu au indicat asupra prezenţei unor încălcări ale legislaţiei
electorale, care ar fi influenţat rezultatele alegerilor, însă doar instanţa de judecată,
exclusiv în camera de consiliu, a dedus existenţa acestor pretinse abateri, fără a avea
abilităţile necesare, le-a evaluat şi a reținut că ele sunt suficiente pentru a nu confirma
legalitatea alegerilor.
Recurenţii au mai precizat că cauza în ordine de apel a fost judecată de judecători
care nu erau în drept să participe la proces, iar procedura de examinare a recuzării a
avut un caracter formal, având în vedere că cererea de recuzare a fost examinată de un
complet de magistraţi compromişi, care au deliberat în termen restrâns, iar din camera
de consiliu au ieşit cu dispozitivul încheierii redactate şi imprimate, în condiţiile în
care din spusele responsabililor de la Curtea de Apel Chişinău, în camera de consiliu
nu există computer şi imprimantă, iar intervalul de timp cât a durat deliberarea era
insuficient pentru a redacta încheierea.
La începutul şedinţei de judecată în instanţa de apel recurenții au fost informaţi de
către completul de judecată că a fost admisă spre examinare cererea de apel depusă de
două persoane terţe, care nu au participat la judecarea cauzei în prima instanţă, iar la
solicitarea lor de a aplica instituţia restituirii acestei cereri de apel, magistraţii le-au
comunicat că deja a fost acceptată spre examinare. Din acest motiv, ei au solicitat
prezentarea încheierii de punere pe rol a cererii de apel menţionate, însă instanţa de
apel le-a comunicat că atunci când vor putea studia materialele dosarului, vor putea citi
și încheierea.
În cadrul judecării cererii de recuzare, completul desemnat pentru examinarea
recuzării a stabilit că o asemenea încheiere lipseşte, motiv pentru care acelor persoane
terţe nu le-a fost permisă participarea la examinarea cererii de recuzare.
După respingerea cererii de recuzare şi redeschiderea şedinţei de judecată în
instanţa de apel, preşedintele completului le-a prezentat încheierea de punere pe rol a
cererii de apel depusă de către persoanele terțe, însă împrejurările descrise impun
concluzia că la momentul iniţial la care s-a invocat existenţa acestei încheieri, acest act
judecătoresc nu fusese emis.
Din considerentul că s-au atestat grave încălcări ale legii, care necesită a fi expuse
nemijlocit în faţa instanţei, în temeiul art. 444 Cod de procedură civilă, recurenții au
solicitat instanţei de recurs judecarea recursului cu participarea părţilor şi a
reprezentanţilor în şedinţă publică, la care să fie asigurată şi participarea presei.
La 22 iunie 2018, Partidul Politic ,,Partidul Socialiştilor din Republica Moldova”,
reprezentat de Nicolae Fomov, a declarat recurs împotriva deciziei din 21 iunie 2018 a
Curţii de Apel Chişinău, solicitând admiterea recursului, casarea ambelor hotărâri
judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărâri de constatare a faptului încălcării art. 52 alin.
(3) şi (10) Cod electoral de către Partidul Politic ,,Platforma Demnitate şi Adevăr” şi
Andrei Năstase şi lipsa încălcărilor electorale din partea lui Ion Ceban.
În motivarea cererii de recurs, Partidul Politic ,,Partidul Socialiştilor din
Republica Moldova”, reprezentat de Nicolae Fomov, a menționat că instanţa de
judecată și-a depăşit atribuţiile legale, deoarece în susţinerea concluziei că Ion Ceban a
efectuat agitaţie electorală au fost aduse în discuție înscrisuri care nu au fost prezentate
de părţi, ci de judecătorul care a fost recuzat la examinarea cauzei în prima instanţă.
Recurentul a mai susținut că instanţele de judecată nu au ţinut cont că agitaţia
electorală reprezintă anumite acţiuni din partea concurentului electoral, iar conform
6