este întotdeauna mai mare, însă această poziţie nu a fost apreciată de instanţa de apel
ca fiind una plauzibilă, deoarece se constată că diferenţa prezenţei cetăţenilor în turul
II în anul 2018 a crescut de trei ori comparativ cu scrutinele din 2011 şi 2015 şi această
majorare definitivă a fost apreciată de Curtea de Apel Chişinău ca fiind una
semnificativă şi generată de agitaţia electorală făcută de concurenţii electorali la 03
iunie 2018.
La 22 iunie 2018, Liudmila Perederii a declarat recurs împotriva deciziei din 21
iunie 2018 a Curţii de Apel Chişinău, solicitând admiterea acestuia, casarea ambelor
hotărâri judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărâri de confirmare a legalităţii alegerilor
locale noi ale primarului general al municipiului Chişinău din data de 20 mai 2018
(turul I) – 03 iunie 2018 (turul II).
În motivarea cererii de recurs, Liudmila Perederii a indicat că instanţa de apel i-a
adus atingere dreptului său la un proces echitabil, deoarece nu a aplicat legea care
trebuia aplicată.
Recurenta a mai menționat că Curtea de Apel Chişinău este obligată, prin prisma
art. 373 alin. (5) Cod de procedură civilă, să se pronunţe asupra tuturor motivelor
invocate în cererea de apel.
Recurenta a concretizat că i-a solicitat Curţii de Apel Chişinău să i se permită
studierea materialelor dosarului, cerere care a fost admisă, însă după ce a depus cererea
de apel motivată, instanţa de apel nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate.
La 22 iunie 2018, Partidul Politic ,,Platforma Demnitate şi Adevăr” şi Andrei
Năstase, reprezentaţi de avocatul Dumitru Pavel, au declarat recurs împotriva deciziei
din 21 iunie 2018 a Curţii de Apel Chişinău, solicitând admiterea acestuia, casarea
ambelor hotărâri judecătoreşti şi emiterea unei decizii de confirmare a legalităţii
alegerilor locale noi ale primarului general al municipiului Chişinău cu validarea
mandatului primarului general ales al municipiului Chişinău, Andrei Năstase.
În motivarea cererii, recurenții au invocat ca temei de declarare a recursului
încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor
de drept procedural.
Aceștia au susținut că instanţele de judecată au constatat în mod eronat că
îndemnul concurentului electoral de a ieşi la vot, exprimat în ziua alegerilor pe
paginile de socializare, constituie agitaţie electorală, iar presupusul impact al acestor
acţiuni ar constitui temei de nevalidare a alegerilor locale noi.
Recurenţii au precizat că concurentul electoral Andrei Năstase a înregistrat la 03
iunie 2018 câteva filmuleţe live, prin care i-a îndemnat pe locuitorii municipiului
Chişinău să iasă la vot şi să-şi exercite dreptul de vot, pentru ca mandatul viitorului
primar să fie cât mai reprezentativ. Nu s-a precizat pentru care din concurenţi să se
voteze. Aceste postări au fost publicate doar pe pagina sa personală de pe reţeaua
Facebook, nefiind difuzate prin intermediul mass-media.
Recurenții au susținut că instanţele de judecată au apreciat în mod neîntemeiat
aceste acţiuni ca fiind agitaţie electorală, care are un caracter absolut şi grav și care a
generat creşterea numărului de persoane care au ieşit la vot în turul II de scrutin.
Pretinsa încălcare comisă de Andrei Năstase urma să fie examinată prin prisma
răspunderii juridice electorale, reglementată de art. 75 alin. (2) Cod electoral, care
prevede că pentru încălcarea legislaţiei electorale, Comisia Electorală Centrală sau
consiliul electoral de circumscripţie îi poate aplica grupului de iniţiativă sau
concurenţilor electorali următoarele sancţiuni: a) avertisment; b) anularea înregistrării
grupului de iniţiativă; c) intentarea procesului contravenţional conform legislaţiei; d)
4