lipsirea de alocaţii de la bugetul de stat, ca sancţiune de bază sau complementară; e) solicitarea anulării înregistrării concurentului electoral. Recurenții au subliniat că nicio normă legală nu stabileşte sancţiunea nevalidării rezultatelor alegerilor, motiv pentru care i-au solicitat instanţei de recurs concretizarea normei legale care instituie refuzul confirmării legalităţii alegerilor pentru săvârşirea agitaţiei electorale în ziua alegerilor. De asemenea, aceștia au opinat că instanţele de judecată au eşuat în aplicarea art. 74 alin (4) Cod electoral, invocând în acest sens că în hotărârea nr. 34 din 13 decembrie 2016 privind confirmarea rezultatelor alegerilor şi validarea mandatului de Preşedinte al Republicii Moldova, Curtea Constituţională a stabilit la punctele 21 şi 22 că în cursul unei companii electorale sunt posibile anumite neregularităţi, însă valabilitatea alegerilor depinde de dimensiunile şi de amploarea acestora constatate de autorităţile statului. În acelaşi context, instanţa constituţională a reiterat că: (1) anularea alegerilor poate să intervină numai în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă; (2) nu orice fraudă din procesul electoral este echivalentă cu fraudarea alegerilor, ci numai frauda care este de natură să influenţeze rezultatele alegerilor; (3) cererea de anulare a alegerilor trebuie să fie motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază. De asemenea, aceștia au afirmat că practica constantă a Curţii Constituţionale, care interpretează legea sub aspectele legate de temeiurile recunoaşterii alegerilor valabile sau anulare a lor atestă că argumentul invocat de instanţele de judecată în prezenta cauză nu poate constitui temei pentru nevalidarea rezultatelor alegerilor locale noi. Instanţele au statuat că impactul filmuleţelor a fost unul extrem de mare. Ele au dus la creşterea numărului de alegători şi au viciat rezultatele alegerilor, considerente din care recurenţii au solicitat instanței de recurs să elucideze: (1) prin care procedee tehnice sau de altă natură instanţele au determinat care a fost numărul de vizualizări ale filmuleţelor în ziua alegerilor până la închiderea secţiilor de votare, adică până la ora 21:00 a zilei de 03 iunie 2018? (2) prin ce procedee sau modalităţi tehnice instanţele au determinat care este numărul de persoane, dintre acelea care au vizualizat filmuleţele video, care au mers la vot, fiind determinate de îndemnul lui Andrei Năstase şi câte din ele au votat pentru Andrei Năstase? (3) prin ce procedee tehnice instanţele au determinat câte din persoanele ce au vizualizat acele filmuleţe au avut dreptul de vot în municipiul Chişinău şi cum au dedus instanţele din acest număr: numărul persoanelor care nu au atins majoratul, numărul persoanelor care nu au drept de vot în municipiul Chişinău, numărul cetățenilor străini și numărul persoanelor care au drept de vot în municipiul Chişinău, dar se aflau în afara ţării? Analiza modului de calculare a numărului de vizualizări de pe reţeaua Facebook, care se regăseşte şi pe site-ul https://www.romani.md/vot-anulat-din-cauzavizualizărilor-cum-le-calculeaza-facebook/ combate vehement poziţiile instanţelor. Instanţele de judecată au atestat o creştere a numărului de votanţi ca rezultat al pretinsei agitaţii electorale din partea lui Andrei Năstase, însă această concluzie este combătută prin prezentarea analizei matematice a rezultatelor votării la alegerile locale din municipiul Chişinău din 2011 şi 2015. Recurenţii au mai subliniat că niciun participant la proces nu a solicitat ca alegerile să nu fie validate, instanţele de judecată pronunțându-se din oficiu asupra acestei chestiuni. 5