art. 72 alin. (1) Cod electoral, acţiunile/inacţiunile concurenţilor electorali se contestă
în termen de 3 zile în instanţa de judecată.
Nu există contestaţii privind pretinsa agitaţie electorală a lui Ion Ceban în ziua
alegerilor şi nici act judecătoresc de constatare a acestor încălcări, circumstanţe care
denotă că examinarea din oficiu a acestei chestiuni de către instanţa de validare încalcă
dreptul concurentului electoral la apărare şi la un recurs efectiv.
Recurentul a mai precizat că pretinsele acţiuni de agitaţie electorală ale lui Ion
Ceban nu îi sunt imputabile lui, ci presei, iar acţiunile presei pot fi contestate separat,
fapt pentru care concurentul electoral nu pot fi responsabil de acţiunile unor terţe
persoane, această situație fiind stabilită în mod expres în Codul electoral.
Candidaţii electorali Ion Ceban şi Andrei Năstase nu se află într-o situaţie de
egalitate, în condiţiile în care în privinţa lui Andrei Năstase există o hotărâre
judecătorească irevocabilă, prin care s-a stabilit faptul agitaţiei în ziua alegerilor.
La 22 iunie 2018, Consiliul Electoral al Circumscripţiei Electorale municipale
Chişinău nr. 1 a declarat recurs împotriva deciziei din 21 iunie 2018 a Curţii de Apel
Chişinău, solicitând admiterea acestuia, casarea ambelor hotărâri judecătoreşti şi
emiterea unei noi hotărâri de admitere a cerinţelor prevăzute în demersul înaintat
instanţei de fond la 11 iunie 2018 cu numărul de intrare 05-3-38436.
În motivarea cererii, recurentul a invocat că prin alegerile locale noi a fost
exprimată voinţa poporului, a locuitorilor municipiului Chişinău, voință care constituie
baza puterii de stat, fiind exprimată prin alegeri libere și directe. Statul trebuie să
garanteze exprimarea voinţei cetăţenilor prin apărarea principiilor democratice şi a
normelor dreptului electoral.
Recurentul a mai subliniat că instanţa de fond nu a constatat abateri în actele
prezentate de către Consiliul electoral în care sunt menţionate rezultatele alegerilor şi
că, prin emiterea hotărârii de invalidare a alegerilor, instanţa de judecată a ignorat
atribuţiile şi scopul pentru care a fost constituit şi activat Consiliul Electoral al
Circumscripţiei Electorale municipale Chişinău nr.1. Nu au fost constatate abateri în
activitatea acestuia, iar pe cale de consecinţă alegerile urmau a fi validate.
Consiliul electoral a respectat prin activitatea sa prevederile Codului electoral,
depunând toate eforturile necesare pentru organizarea şi desfăşurarea corectă și
democratică a alegerilor, garantând libertatea acestora.
La 23 iunie 2018, Partidul Politic ,,Platforma Demnitate şi Adevăr” și Andrei
Năstase, reprezentaţi de avocatul Pavel Dumitru, au depus recurs suplimentar,
invocând faptul că la examinarea cauzei în prima instanţă şi instanţa de apel au ridicat
problema posibilităţii şi temeiniciei reprezentării concurentului electoral Ion Ceban de
către Nicolae Fomov în baza hotărârii nr. 13 din 11 aprilie 2018 a Consiliului Electoral
al Circumscripţiei Electorale municipale Chişinău nr.1, având în vedere că din textul
hotărârii menţionate nu se atestă că Nicolae Fomov ar fi fost desemnat în calitate de
reprezentant cu drept de vot consultativ al concurentului electoral Ion Ceban, această
calitate fiind valabilă doar pentru Partidul Politic ,,Partidul Socialiştilor din Republica
Moldova”. Aceste aspecte nu au fost elucidate de către instanţele ierarhic inferioare şi
urmează a fi examinate de instanţa de recurs.
Aceștia au susținut că la materialele cauzei nu există un mandat care ar atesta
dreptul lui Nicolae Fomov de a semna referinţa şi de a depune cererea de apel din
numele Partidului Politic ,,Partidul Socialiştilor din Republica Moldova”.
Ei au reiterat că instanţa de apel face trimitere, în decizia contestată, la hotărârea
Curţii Constituţionale nr. 34 din 13 decembrie 2016 privind confirmarea rezultatelor
7