pe teritoriul unității administrativ teritoriale în care urmează să fie alese. Nu pot fi aleși: cetățenii care fac parte din categoriile prevăzute de art. 40 alin. (3) din Constituția României, republicată; debilii sau alienații mintali, puți sub interdicție; persoanele cărora li s-a interzis prin hotărâre judecătorească definitivă, exercitarea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice (art. 6 din Legea nr. 115/2015). Aceste prevederi trebuie aplicate și interpretate limitativ, potrivit art. 10 din Codul Civil care stabilește că legile care derogă de la o dispoziție generală, care restrâng exercițiul unor drepturi civile sau care prevăd sancțiuni civile se aplică numai în cazurile expres și limitativ prevăzute de lege. Potrivit art. 7 alin. 3 din Legea nr. 84/2020. "Mandatul primarului prevăzut la alin. (1) se exercită până la depunerea jurământului de către primarul nou-ales". În același sens sunt și prevederile art. 150 alin. (3) din OUG nr. 57/2019 privind Codul Administrativ: "După depunerea jurământului, primarul ______________________ drept al mandatului." În ceea ce privește invocarea de către contestatotul intimat a stării de conflict de interese în care s-a aflat candidatul într-un mandat anterior arăt că o asemenea situație nu constituie un impediment pentru a putea candida la funcția de ales local, candidatul neaflându-se în situația premisă avută în vedere de legiuitor în art. 25 din Legea nr. 176/2010. Nu pot fi reținute prevederile art.25 din Legea nr. 176/2010, având în vedere că ulterior printro lege specială, Legea nr.88/2019 și ulterior prin Codul Administrativ, OUG nr.57/2019, legiuitorul a prevăzut pentru conflictul de interese o altă sancțiune. În acest sens trebuie avută în vedere evoluția legislativă și principiile de drept „tempus regit actum" precum și faptul că legea specială derogă de la legea generală. Inițial conform art.25 din Legea 176/2010, persoana care se afla în conflict de interese constituia temei pentru eliberarea din funcție și de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică ce fac obiectul prevederilor prezentei legi, cu excepția celor electorale, pe o perioadă de trei ani de la data eliberării, destituirii din funcția ori demnitatea publică sau a încetării de drept a mandatului. Ulterior legiuitorul a înțeles printr-o lege specială să prevadă în mod expres o altă sancționare a conflictului de interese prin Legea nr.88/2019, prin articol unic, unde s-a prevăzut: "Fapta aleșilor locali de a încălca legislația în materie privind conflictul de interese constituie abatere disciplinară și se sancționează cu diminuarea indemnizației cu 10% pe o perioadă de maximum 6 luni." Aceiași prevedere legală a fost preluată de legiuitor prin OUG nr.57/2019 (Codul Administrativ) la art.228, alin.5. Decăderea privește dreptul de a exercita această funcție (drept al cărui exercițiu survine după câștigarea procesului de alegere si validarea mandatului, iar nu dreptul de a candida, care este prealabil exercitării propriu-zise a demnității publice. Totodată, Legea nr. 176/2010 nu atribuie Raportului de evaluare a conflictelor de interese efecte în ceea ce privește dreptul de a fi ales, întrucât Agenția Națională de Integritate are obligația de a sesiza organele competente pentru declanșarea procedurii disciplinare (art. 22 și art. 26).