în particular de către Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale municipale
Chișinău nr. 1, cât și acțiunile concurenților electorali.
Instanţa de apel a respins alegaţiile reprezentanților Partidului Politic „Platforma
Demnitate și Adevăr”, potrivit cărora instanța de judecată nu deține competența de a
respinge solicitarea Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale municipale
Chişinău nr. 1 cu privire la validarea mandatului primarului ales în baza unor motive
formale, în condiţiile în care niciunul dintre candidații la funcția de primar nu au
contestat rezultatele alegerilor locale noi pentru funcția de primar general al
municipiului Chișinău, şi le-a calificat ca lipsite de suport juridic și ca subminând
competența instanței stabilită în articolul 114 Constituția Republicii Moldova și art. 74
alin. (4), art. 146 Cod electoral, care stabilesc în mod expres că justiţia se înfăptuieşte
în numele legii numai de instanţele judecătoreşti.
În motivarea soluţiei de neconfirmare a alegerilor, Judecătoria Chişinău, sediul
Centru şi Curtea de Apel Chişinău au reţinut că printr-o hotărâre judecătorească
irevocabilă s-a constatat că la data de 03 iunie 2018, adică în „ziua tăcerii”,
concurentul electoral din partea Partidului Politic „Platforma Demnitate și Adevăr”,
Andrei Năstase, a făcut agitație electorală. Cu referire la actul judecătoresc menţionat,
aceste instanțe au verificat dacă prin această încălcare au fost afectate/influențate
rezultatele alegerilor locale noi desfășurate pentru alegerea primarului general al
municipiului Chișinău.
Instanţele de judecată şi-au asumat sarcina de a stabili dacă încălcările constatate
au un caracter minor sau major, dacă privesc un segment îngust sau vast de alegători,
precum şi sarcina de a stabili impactul acestei încălcări asupra electoratului şi asupra
rezultatelor votării. În acest sens, instanţele au reţinut că mesajele exprimate de Andrei
Năstase, calificate ca agitaţie electorală în ziua alegerilor, au fost vizualizate şi
distribuite spre a fi vizualizate unui număr mare de persoane, care, deşi nu poate fi
apreciat cu exactă precizie, este unul de ordinul zecilor de mii. Acest număr este mai
mare decât diferenţa de voturi dintre candidaţi existentă în turul II.
De asemenea, instanţele de judecată au reținut că desfăşurarea agitaţiei electorale
în ,,ziua tăcerii” de către concurenţii electorali Andrei Năstase şi Ion Ceban sunt de
natură să influenţeze rezultatele scrutinului de vot, iar în aceste circumstanţe instanţele
au evaluat impactul acţiunii de determinare a alegătorilor să voteze un anumit candidat
şi în funcţie de prezenţa acestora la ambele tururi de vot. În acest sens, s-a constatat o
prezenţă esenţial mai mare a alegătorilor la vot în turul de scrutin din 03 iunie 2018, în
care au fost admise încălcări ale Codului electoral de către concurentul electoral
Andrei Năstase. În cursul judecării cauzei s-a stabilit că postările live-video, publicate
de către concurentul electoral Andrei Năstase la 03 iunie 2018 şi care constituie
agitaţie electorală în sensul art. 52 Cod electoral, au fost vizualizate de mai mulţi
utilizatori ai reţelei de socializare Facebook, iar îndemnul concurentului electoral Ion
Ceban, adresat cetăţenilor municipiului Chişinău, a fost reflectat în sursele massmedia, fiind vizualizat de mai multe persoane. În consecinţă, o parte din persoanele
care au vizualizat postările live-video şi/sau informat din sursele media au fost
convinse să voteze un concurent electoral sau altul în cadrul scrutinului din 03 iunie
2018, fiind alterat astfel rezultatul votării.
S-a mai reţinut că prin cererea de apel, concurentul electoral Andrei Năstase şi
Partidul Politic ,,Platforma Demnitate şi Adevăr” au analizat comparativ alegerile
ordinare ale primarului municipiului Chişinău din 2011 şi 2015, contrapuse cu
alegerile locale noi din 2018, astfel încât se atestă că în turul II prezenţa electoratului
3