Internațional cu privire la drepturile civile și politice, precum și a art. 3 din Protocolul I al
Convenției CEDO, întrucât în speță este negat dreptul a patru cetățeni de a fi aleși în
Parlamentul României.
În consecința, oricum s-ar interpreta textul legal în discuție, nu se poale concluziona decât
în sensul că, în speță, dat fiind faptul că contestatara a propus și au fost validate candidaturi
ale unor persoane ale ambelor sexe la alegerile din 2020 pentru Parlamentul României, se
impune validarea tuturor candidaturilor depuse pentru Senat, sens în care solicită
Tribunalului să admită contestația și să oblige autoritatea competentă, BECJ nr. 6 BN, să
emită o nouă decizie de validare a tuturor candidaturilor depuse.
Contestatoarea a mai arătat că s copul pentru care a fost introdusă norma din art . 52 al. 2
din L egea 208/2015 este acela al încurajării persoanelor de ambele sexe la depunerea unor
candidaturi l a funcțiile de parlamentar, probabil pentru încurajarea femeilor să participe l a
procesul electoral. A tât sta t u tu l U__, câ t ș i statu tul P___ prevăd norme care să faciliteze
egalitatea de șanse între femei ș i bărbați. St at u tu l P___ merge până î n a oferi m ăr irea
punctajelor cu 25% pentru candidații de sex feminin care participă la s tructuri interne (art .
8 alin 2 Regulament de desemnare a candidaților P___) . Din p ăcate , în scrutinul intern
pentru Senat nu au fost înscrise persoane de sex feminin (aspect ce rezultă din procesele
verbale atașate). Modificarea punctajelor rezultatelor în urma scrutinului intern sau
adăugarea unor c andidați la rezultatele finale ar prejudicia corectitudinea procesului
electoral intern. Î n p___, obiectiv vorbind, într-un județ căruia îi sun t repartizate 2 mandate
de senator în Parlamentul României, este evident că doar primul loc din lista oricărui partid
este real eligibil. A " r uga" o persoană d e sex feminin să apară formal p e o poziție n ee
ligibilă p e o listă, doar pentru a co mplini o interpretare oricum eronată a unui text le g al,
poat e fi obiectiv privită ca o "rugăminte" nepotrivită pentru acea persoană de sex feminin,
contrară însuși scopului în care a fost edic t ată norma legală în discuție.
Trebuie pusă și problema tipului sancțiunii ce se impune a fi aplicată în cazul pretinsei
nerespectări a disp. art . 52 a lin. 2 din lege . A tunci când legiuitorul a dorit sancționarea cu
nulitatea expresă absolută, a prevă zut-o ca atare, de exemplu în d ispozițiile ar t. 52 a lin. 7
din lege. Per a c o ntrario, atât timp cât art. 52 al . 2 nu prevede o sanc țiune expresă, s e
impune a se constata că suntem în prezența cel mult a unei nulități relative, ce poate fi
invocată doar d e persoanele ale căror drepturi ar fi fost vătă mate , nu din oficiu. Or, în sp eța
de față, întrucât nicio femeie nu a fost de a cord să-și depună candidatura în cadrul
alegerilor interne ale contestatoarei , nu a fost vă tămat dreptul particular al niciunei pe
rsoane. Soluția adoptată de B ECJ încalcă însă dreptul general constituțional (ar t . 37
Constituție) al celorlalți candidați de a fi aleși.
Orice lege trebuie să producă efecte similare pe întreg teri toriul statului care a e di ficat -o. Î
n condițiile în care Birourile Electorale Județene au validat listele de candidați ale altor
partide la alegerile parlamentare din anul 2020, listele care nu respectă interpretarea dată
de B E CJ BN a prevederilor art . 52 al. 2 din L egea nr. 20 8/2015 (ataș ează dovezi ale
existenței unor astfel d e decizii de admitere al e unor liste de candidați ce cuprind exclusiv
persoane de același sex), invalidarea listelor US R-P___ Bistrița-Năsăud pentru Senat
cauzează o situație de inferioritate alianței U__-P___ fața de celelalte partide sau alianțe
electorale, fiind încălcat principiul egalității în fața legii. Situația nu are efect numai p e
plan județean, deoarece în procesul de distribuire a mandatelor parlamentare, o parte a
voturilor valabil exprimate vor fi redistribuite pentru alocarea m andatelor la nivel național .